Amețeli, amorțeli și slăbiciune: semne neurologice care pot avea legătură cu zona cranio-cervicală

Stresul, oboseala și orele petrecute în fața unui ecran pot provoca tensiune musculară, durere cervicală și rigiditate la nivelul cefei. Amorțelile ușoare sau amețeala pot apărea însă din cauze foarte diferite și nu trebuie atribuite automat posturii ori coloanei cervicale.

Amețeala poate descrie senzații distincte: rotirea încăperii, instabilitate, senzație de leșin sau pierderea echilibrului. Amorțeala și slăbiciunea pot proveni din iritarea unui nerv, din compresia măduvei spinării sau din alte afecțiuni neurologice. Atunci când simptomele persistă, se agravează sau afectează mersul și folosirea mâinilor, este recomandată evaluarea medicală.

Ce este zona cranio-cervicală?

Joncțiunea cranio-cervicală este regiunea de trecere dintre baza craniului și partea superioară a coloanei cervicale. Aici se află structuri importante, precum trunchiul cerebral, partea superioară a măduvei spinării, vertebrele cervicale superioare și spațiile prin care circulă lichidul cefalorahidian.

Modificările apărute în această regiune pot influența structurile nervoase și circulația lichidului cefalorahidian. Totuși, simptomele precum amețeala, amorțeala sau durerea cervicală nu indică singure o problemă la nivelul joncțiunii cranio-cervicale, deoarece pot avea numeroase alte explicații.

Ce simptome pot sugera o afectare neurologică?

Durerea cervicală de cauză musculară este frecvent asociată cu rigiditate și limitarea mișcărilor gâtului. Suspiciunea unei probleme neurologice devine mai importantă atunci când apar și amorțeli, furnicături sau scăderea forței.

Durerea care pornește din zona gâtului și iradiază spre umăr, braț, antebraț ori degete poate sugera iritarea unei rădăcini nervoase cervicale. Pacientul poate observa că îi este mai greu să ridice un obiect, să strângă mâna sau să execute mișcări fine.

Alte manifestări care justifică evaluare sunt:

• scăparea repetată a obiectelor din mâini;
• dificultatea de a încheia nasturi sau de a scrie;
• senzația că brațul ori piciorul a devenit mai slab;
• modificarea mersului;
• pierderea echilibrului;
• amorțeala persistentă sau progresivă;
• probleme de coordonare.

Aceste simptome nu stabilesc singure cauza, dar pot arăta că este necesară o examinare neurologică.

Cum trebuie interpretată amețeala?

Amețeala nu este un simptom specific coloanei cervicale. Poate apărea în afecțiuni ale urechii interne, migrenă, deshidratare, scăderea tensiunii arteriale, efecte adverse ale unor medicamente sau boli neurologice.

Pentru medic este important dacă pacientul simte că încăperea se rotește, că își pierde echilibrul sau că este pe punctul de a leșina. Contează și dacă amețeala apare la schimbarea poziției capului și dacă este însoțită de greață, modificări ale auzului, vedere dublă, slăbiciune ori amorțeală.

Amețeala persistentă asociată cu dezechilibru și alte simptome neurologice necesită o evaluare mai atentă decât un episod izolat apărut după oboseală sau ridicarea bruscă în picioare.

Ce cauze pot fi luate în calcul?

Durerea cervicală și simptomele care coboară spre braț pot apărea în hernia de disc cervicală, stenoza canalului cervical sau alte modificări care irită rădăcinile nervoase.

Dacă sunt afectate măduva spinării sau structurile de la nivelul joncțiunii cranio-cervicale, pot apărea probleme de coordonare, mers nesigur, slăbiciune ori tulburări de sensibilitate.

O cauză mai puțin frecventă este malformația Arnold Chiari. În această modificare structurală, amigdalele cerebeloase coboară prin deschiderea de la baza craniului spre canalul spinal. Unele persoane nu au simptome, în timp ce altele pot prezenta durere în partea din spate a capului, amețeli, tulburări de echilibru, amorțeli sau dificultăți de coordonare.

Durerea occipitală care se accentuează la tuse, strănut sau efort poate apărea în malformația Chiari, dar nu este suficientă pentru stabilirea diagnosticului.

Când este indicat un consult medical?

Este recomandat un consult dacă simptomele persistă, se agravează sau afectează activitățile zilnice. Slăbiciunea progresivă, scăparea obiectelor, pierderea coordonării, modificarea mersului și dificultățile repetate la înghițire trebuie comunicate medicului.

Consultația devine cu atât mai importantă dacă simptomele apar în mai multe regiuni, de exemplu la nivelul brațelor și picioarelor, sau dacă pacientul observă că mobilitatea și forța se reduc treptat.

În schimb, amețeala apărută brusc, asociată cu vedere dublă, tulburări de vorbire, slăbiciune ori amorțeală pe o parte a corpului, confuzie sau dificultăți importante la mers necesită evaluare medicală de urgență. Aceste manifestări nu trebuie puse pe seama posturii sau a unei simple contracturi cervicale.

Cum este stabilită cauza simptomelor?

Evaluarea începe cu descrierea exactă a manifestărilor. Medicul va întreba când au apărut, cum evoluează, ce le agravează și dacă există modificări ale mersului, forței, sensibilității, vederii sau auzului.

Examenul neurologic poate include verificarea reflexelor, a forței musculare, a sensibilității, a coordonării și a mersului. În funcție de simptome, pot fi necesare și evaluări ORL, vestibulare sau cardiovasculare.

RMN-ul cerebral ori cervical poate fi recomandat atunci când există suspiciunea unei cauze structurale, deficite neurologice sau simptome progresive. Investigația poate identifica modificări ale coloanei, măduvei spinării și joncțiunii cranio-cervicale, însă nu este necesară automat pentru orice durere la ceafă sau episod de amețeală.

Ce trebuie reținut?

Durerea cervicală, amețeala și amorțeala nu indică automat o problemă a joncțiunii cranio-cervicale. Ele pot avea cauze musculare, vestibulare, neurologice sau cardiovasculare.

Semnele care necesită mai multă atenție sunt slăbiciunea progresivă, pierderea coordonării, modificarea mersului, scăparea repetată a obiectelor și simptomele care afectează simultan mai multe regiuni ale corpului.

Evaluarea medicală ajută la diferențierea unei probleme musculare obișnuite de afectarea rădăcinilor nervoase, a măduvei spinării sau a structurilor cranio-cervicale și la alegerea investigațiilor potrivite.