Reciclarea bateriilor: un gest mic cu un impact uriaș
Cum ar fi dacă fiecare baterie din România ar purta un mesaj simplu: „Gesturile mici fac diferența. Reciclează!”? Poate că, în timp, acest îndemn ar deveni o obișnuință. Sau, cel puțin, ar trezi o curiozitate: Oare ce fac eu cu bateriile când nu le mai folosesc?
De la acest gând pornește Elena Gaspar Ion, presedinte, specialist în comunicare și educație ecologică la SNRB (Sistemul Național de Reciclare al Bateriilor), atunci când vorbește despre responsabilitate și reciclare. Ea arată cum cheia nu e să impresionezi sau să ameninți, ci să umanizezi subiectul, să creezi o legătură reală între gestul de a arunca o baterie și viața de zi cu zi.
„O baterie uzată aruncată în natură poate polua un râu. Poate contamina apa din pământul în care îți crește grădina.”
Acestea sunt exemple concrete, ușor de înțeles, care ajută oamenii să conecteze un obiect mic, aparent banal, cu un impact concret asupra mediului.
Miturile care țin România pe loc
Printre cele mai frecvente idei greșite despre baterii se numără convingerea că sunt prea mici ca să conteze sau că, oricum, „nu se reciclează nimic în România”.
Elena atrage atenția asupra acestor generalizări periculoase, care paralizează orice formă de acțiune. În plus, mai există și „sertarul cu baterii bune” – acele baterii care „mai merg” și rămân uitate în casă, fără ca oamenii să știe că pot deveni periculoase.
La SNRB, echipa luptă nu doar cu lipsa de informare, ci și cu dezinteresul alimentat de confuzie. Soluția? Campanii interactive, mesaje clare, adaptate copiilor și adulților deopotrivă.
De fapt, totul pornește de la un gest simplu: să nu mai aruncăm obiectele mici fără să ne întrebăm ce se întâmplă cu ele mai departe. O baterie nu pare periculoasă, dar lăsată la întâmplare poate afecta solul, apa, sănătatea. Comunicarea Elenei nu se bazează pe cifre reci, ci pe imagini reale din viața noastră, pe emoții care pot declanșa schimbări. Pentru că, de cele mai multe ori, oamenii nu sunt nepăsători, ci doar neinformați sau nesiguri pe ce au de făcut.
Urmărește și interviul IKIGAI cu Elena Gaspar Ion, presedinte SNRB